Ieri s-au implinit doua saptamani de la inceperea dietei. Incepusem cu slabe sperante dar dupa doua săptamani mi-am atins cele mai joase speranţe. În sensul că de la 64 de kg am ajuns la 60 fără să pot spune că mi-a fost cumplit de greu. După prima săptămână, care a fost cea mai grea, în care mâncam într-una din alimentele permise şi parcă nu îmi venea să mă mai opresc, în care mergeam la cumpărături şi îmi venea să plâng în faţa frigiderelor cu înghetata si in care pofteam la un croissant cu ciocolata de aş fi mâncat 100, m-am stabilizat.
Nu mai simt nevoia să mănânc într-una, ba chiar mă satur foarte repede, organismul a renunţat la perioada de criză în care îmi cerea cu disperare ce ştia că nu are voie. În plus, de când văd cum s-au topit kilogramele şi când văd cum îmi vin toate hainele din perioada dinainte de tratamentul pentru sarcină, chiar eu sunt cea care am început să dispreţuiesc orice altceva în afara alimentelor permise.
Atât de bine m-am obişnuit cu ceea ce am voie şi ce nu încât am impresia că nu voi mai putea mânca niciodată "normal". Şi nu îmi pare rău deloc.
Uitându-mă în oglindă sunt extrem de mândră de mine. Slăbirea s-a făcut frumos, pielea nu a rămas întinsă, muşchii sunt bine conturaţi, celulita a dispărut cu desăvârşire. Bine, ca să fiu cu totul sinceră nici nu aveam prea multă celulită dar cea care era a dispărut cu totul.
Continuăm aşadar mai departe cu minunata croazieră să vedem până la ce greutate pot ajunge.
Nu mai simt nevoia să mănânc într-una, ba chiar mă satur foarte repede, organismul a renunţat la perioada de criză în care îmi cerea cu disperare ce ştia că nu are voie. În plus, de când văd cum s-au topit kilogramele şi când văd cum îmi vin toate hainele din perioada dinainte de tratamentul pentru sarcină, chiar eu sunt cea care am început să dispreţuiesc orice altceva în afara alimentelor permise.
Atât de bine m-am obişnuit cu ceea ce am voie şi ce nu încât am impresia că nu voi mai putea mânca niciodată "normal". Şi nu îmi pare rău deloc.
Uitându-mă în oglindă sunt extrem de mândră de mine. Slăbirea s-a făcut frumos, pielea nu a rămas întinsă, muşchii sunt bine conturaţi, celulita a dispărut cu desăvârşire. Bine, ca să fiu cu totul sinceră nici nu aveam prea multă celulită dar cea care era a dispărut cu totul.
Continuăm aşadar mai departe cu minunata croazieră să vedem până la ce greutate pot ajunge.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu